Crește vârsta de pensionare în România, când ar putea ajunge la 70 sau chiar 75 de ani. Avertismentul experților despre discriminările din noua lege
Modificările aduse legii pensiilor în România au stârnit îngrijorări și controverse, pe fondul unor schimbări majore care afectează atât actualii pensionari, cât și pe cei care urmează să iasă la pensie. Unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare este posibilitatea creșterii vârstei de pensionare la 70 sau chiar 75 de ani, în următorul deceniu. Această perspectivă ridică întrebări serioase despre predictibilitatea și echitatea sistemului de pensii, conform avertismentelor lansate de experți.
Vârsta de pensionare: o problemă de predictibilitate și stabilitate
Analistul economic Adrian Negrescu a atras atenția asupra unor aspecte critice ale noii legi a pensiilor, subliniind că vârsta de pensionare ar putea crește semnificativ în următorii ani. În noul cadru legislativ, vârsta la care o persoană poate ieși la pensie va fi stabilită periodic de Consiliul Fiscal, în funcție de criterii precum speranța de viață. Acest lucru creează o lipsă de predictibilitate, deoarece angajații nu vor mai avea certitudinea momentului în care vor putea ieși la pensie.
Negrescu avertizează că, în acest context, este posibil ca vârsta de pensionare să ajungă la 70-75 de ani, ceea ce ar putea avea consecințe dramatice asupra calității vieții pentru viitorii pensionari. Această incertitudine nu face decât să adâncească sentimentul de nesiguranță în rândul angajaților care se apropie de vârsta de pensionare.
Discriminările din noua lege și inechitățile create
Un alt aspect critic evidențiat de Negrescu este discriminarea între diferitele categorii de muncitori, pe care noua lege a pensiilor o generează. Spre deosebire de legislația anterioară, care ținea cont de complexitatea muncii și de riscurile asociate anumitor profesii, noua lege elimină aceste diferențieri. Astfel, munca într-un mediu periculos, cum ar fi în mine, este tratată la fel ca munca într-un birou, ceea ce creează o inechitate majoră între muncitori.
Acest lucru nu doar că subminează drepturile celor care au lucrat în condiții dificile, dar poate duce și la o scădere semnificativă a pensiilor pentru aceste categorii. De exemplu, persoanele care în prezent primesc pensii de 4.000 de lei ar putea vedea recalcularea acestor sume la doar 2.700 de lei, conform noii legi. Viitorii pensionari, care au lucrat în aceleași condiții, riscă să primească pensii considerabil mai mici.
Finanțarea sistemului de pensii și riscul unei crize economice
Negrescu a ridicat, de asemenea, problema finanțării sistemului de pensii, avertizând că bugetul de pensii va avea nevoie de cel puțin 10 miliarde de euro în plus anul viitor. El a criticat guvernul pentru lipsa unor măsuri de stimulare a creării de locuri de muncă și pentru neimplementarea unor reforme fiscale menite să reducă taxele pe muncă.
În lipsa acestor măsuri, sistemul de pensii se va baza tot mai mult pe transferuri bugetare, în loc de contribuții salariale. Această dependență ar putea duce la o criză economică pe termen lung, mai ales odată ce generația „decrețeilor” va începe să se pensioneze, adăugând o presiune suplimentară asupra unui sistem deja vulnerabil.
Negrescu a concluzionat că, fără investiții în dezvoltare economică, fondurile vor fi redirecționate către pensii, ceea ce va submina creșterea economică și va pune în pericol stabilitatea financiară a țării.
În concluzie, modificările propuse în noua lege a pensiilor ridică probleme serioase legate de echitate, predictibilitate și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii din România. Creșterea vârstei de pensionare și discriminările introduse în noul cadru legislativ sunt doar câteva dintre provocările cu care se vor confrunta atât actualii, cât și viitorii pensionari.